Meta-analiză


Definiție

Un subset de recenzii sistematice; o metodă pentru combinarea sistematică a datelor pertinente ale studiilor calitative și cantitative din mai multe studii selectate pentru a dezvolta o singură concluzie care are o putere statistică mai mare. Această concluzie este statistic mai puternică decât analiza oricărui studiu, datorită numărului crescut de subiecți, diversității mai mari între subiecți sau efectelor și rezultatelor acumulate.

Meta-analiza va fi utilizată în următoarele scopuri:

  • Pentru a stabili semnificația statistică cu studii care au rezultate contradictorii
  • Pentru a dezvolta o metodă mai corectă estimarea mărimii efectului
  • Pentru a oferi o analiză mai complexă a daunelor, a datelor de siguranță și a beneficiilor
  • Pentru a examina subgrupuri cu numere individuale care nu sunt semnificative statistic

Dacă studiile individuale ar utiliza studii randomizate controlate (RCT), combinarea mai multor rezultate selectate ale RCT ar fi cel mai înalt nivel de dovezi privind ierarhia dovezilor, urmată de revizuiri sistematice, care analizează toate studiile disponibile pe un subiect.

Avantaje

  • Putere statistică mai mare
  • Analiză confirmativă a datelor
  • Capacitate mai mare de extrapolare la populația generală afectată
  • Considerată o resursă bazată pe dovezi

Dezavantaje

  • Greu și consumator de timp pentru identificarea studiilor adecvate
  • Nu toate studiile oferă date adecvate pentru includere și analiză
  • Necesită tehnici statistice avansate
  • Eterogenitatea populațiilor de studiu

Proiectează capcane pentru a fi atent

Studiile combinate pentru revizuire ar trebui să fie similare ca tip (adică toate studiile controlate randomizate).

Studiile sunt revizuite cu același tip de studiu sau sunt un amestec de diferite tipuri?

Analiza ar trebui să includă rezultate publicate și nepublicate pentru a evita părtinirea publicării.

Metanaliza include studii relevante adecvate care ar fi putut avea rezultate negative?

Exemplu fictiv

Indivizii care poartă protecție solară au mai puține cazuri de melanom decât cei care nu poartă protecție solară? O căutare MEDLINE a fost efectuată folosind termenii melanom, agenți de protecție solară și oxid de zinc, rezultând 8 studii controlate randomizate, fiecare cu între 100 și 120 de subiecți. Toate studiile au arătat un efect pozitiv între purtarea de protecție solară și reducerea probabilității de melanom. Subiecții din toate cele opt studii (total: 860 subiecți) au fost grupați și analizați statistic pentru a determina efectul relației dintre purtarea de protecție solară și melanom. Această meta-analiză a arătat o reducere de 50% a diagnosticului de melanom în rândul purtătorilor de protecție solară.

Exemple din viața reală

Această meta-analiză a fost interesată să stabilească dacă obezitatea afectează rezultatul intervenției chirurgicale a coloanei vertebrale. Unele studii anterioare au arătat o morbiditate perioperatorie mai mare la pacienții cu obezitate, în timp ce alte studii nu au arătat acest efect. Acest studiu a analizat rezultatele chirurgicale, inclusiv „pierderea de sânge, timpul operator, durata șederii, ratele de complicații și reintervenții și rezultatele funcționale” între pacienții cu și fără obezitate. A fost realizată o meta-analiză a 32 de studii (23.415 pacienți). Nu au existat diferențe semnificative pentru pacienții supuși unei intervenții chirurgicale minim invazive, dar pacienții cu obezitate care au suferit o intervenție chirurgicală deschisă au avut pierderi de sânge mai mari și timpi operatori mai lungi (fără semnificație clinică), precum și rate mai mari de complicații și reoperări. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a explora această problemă la pacienții cu obezitate morbidă.

Această meta-analiză a explorat dacă activitatea fizică din timpul sarcinii previne depresia postpartum. Au fost incluse șaptesprezece studii (93.676 de femei), iar analiza a arătat o „reducere semnificativă a scorurilor depresiei postpartum la femeile care au fost fizic active în timpul sarcinii, în comparație cu femeile inactive”. Limitările posibile sau moderatorii acestui efect includ intensitatea și frecvența activității fizice, tipul de activitate fizică și punctul de timp în timpul sarcinii (de exemplu, trimestrul).

Termeni asociați

Revizuire sistematică

Tendința publicării

Acum testați-vă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *