Ce sunt histonele?

Ce sunt histonele?
Histonele sunt o familie de proteine de bază care se asociază cu ADN-ul din nucleu și ajută la condensarea acestuia în cromatină, sunt alcaline proteine (pH bazic) și sarcinile lor pozitive le permit să se asocieze cu ADN-ul. Se găsesc în interiorul nucleului celulelor eucariote. ADN-ul și histonele sunt ambalate împreună pentru a fi nucleozom, nucleozomul formează un pachet numit cromatină, două cromatine formează un cromozom.

Tipuri de histone
Au fost identificate cinci tipuri de histone: H1 (sau H5), H2A, H2B, H3 și H4, histonele de bază sunt H2A, H2B, H3 și H4, iar histonele linker sunt H1 și H5. H1 și proteina sa omoloagă H5 sunt implicate în structurile de cromatină de ordin superior. Celelalte patru tipuri de histone se asociază cu ADN-ul pentru a forma nucleozomi. H1 (sau H5) are aproximativ 220 de reziduuri. Alte tipuri de histone sunt mai mici, fiecare constând din 100-150 reziduuri.

Funcția histonelor
Funcțiile primare ale histonelor sunt fire ADN compacte și reglarea cromatinei de impact. Cromatina este o combinație de ADN și proteine care alcătuiește conținutul unui nucleu celular. Fără histone, ADN-ul derulat din cromozomi ar fi foarte lung. De exemplu, fiecare celulă umană are aproximativ 1,8 metri ADN, dar înfășurată pe histone are aproximativ 90 de milimetri de cromatină, care, atunci când este duplicată și condensată în timpul mitozei, are ca rezultat aproximativ 120 micrometri de cromozomi. Deoarece ADN-ul se înfășoară în jurul histonelor, ele joacă, de asemenea, un rol important în reglarea cromatinei și în reglarea expresiei genelor. O modificare a histonei este o modificare post-translațională covalentă (PTM) a proteinelor histonice care include metilarea, fosforilarea, acetilarea, omniprezentarea și SUMOilarea. Metilarea înseamnă adăugarea unei grupări metil pe un substrat sau substituirea unui atom (sau grup) cu o grupare metil. Fosforilarea este adăugarea unei grupări fosfat la o moleculă. Acetilarea descrie o reacție care introduce o grupare funcțională acetil într-un compus chimic. Adăugarea ubiquitinei la o proteină de substrat se numește ubiquitinare sau ubiquitilare. SUMOilarea este o modificare post-translațională implicată în diferite procese celulare, cum ar fi transportul nuclear-citosolic, reglarea transcripțională, apoptoza, stabilitatea proteinelor, răspunsul la stres și progresia prin ciclul celular. PTM-urile făcute histonelor pot avea un impact asupra expresiei genelor prin modificarea structurii cromatinei sau prin recrutarea modificatorilor de histone. Proteinele histonice acționează pentru a împacheta ADN-ul, care se înfășoară în jurul celor opt histone, în cromozomi. Modificările histonelor acționează în diverse procese biologice, cum ar fi activarea / inactivarea transcripțională, ambalarea cromozomilor și deteriorarea / repararea ADN-ului.

Creative Diagnostics oferă proteine, anticorpi, antigeni legate de histone și truse Elisa. Toate produsele au folosit numai cercetare. Aceste modificări au loc prin mulți alți factori de transcripție, cum ar fi HAT, Sirtuins, HDM, HDAC și HMT. Ele pot activa sau tăia gena corespunzătoare.

Super familie Familie Subfamilie Membri
Linker H1 H1F H1F0, H1FNT, H1FOO, H1FX
H1H1 HIST1H1A, HIST1H1B, HIST1H1C, HIST1H1D, HIST1H1E, HIST1H1T
Core H2A H2AF H2AFB1, H2AFB2, H2AFB3, H2AFJ, H2AFV, H2AFX, H2AFY, H2AFY2, H2AFZ
H2A1 HIST1H2AA, HIST1H2AB, HIST1H2AC, HIST1H2AG, HIST1H2AI, HIST1H2AK, HIST1H2AL, HIST1H2AM
H2A2 HIST2H2AA3, HIST2H2AC
H2B H2BF H2BFM, H2BFS, H2BFWT
H2B1 HIST1H2BA, HIST1H2BB, HIST1H2BC, HIST1H2BD, HIST1H2BG, HIST1H2BH, HIST1H2BJ, HIST1H2BK, HIST1H2BN, HIST1H2BO
H2B2 HIST2H2B E
H3 H3A1 HIST1H3A, HIST1H3B, HIST1H3C, HIST1H3D, HIST1H3E, HIST1H3G, HIST1H3H
H3A2 HIST2H3C
H3A3 HIST3H3
H4 H41 HIST1H4B, HIST1H4D, HIST1H4H, HIST1H4I
H44 HIST4H4

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *