Anafora (Română)

I. Ce este Anaphora?

Anafora (pronunțat uh – naf-er-uh) este atunci când un anumit cuvânt sau frază se repetă la începutul clauzelor sau propozițiilor care se succed. Această repetare accentuează fraza în timp ce adaugă ritm pasajului, făcându-l mai memorabil și mai plăcut de citit.

II. Exemple de anaforă

Exemplul 1

De exemplu, imaginați-vă că sunteți frustrat și obosit cu prietenul dvs., care face aceleași greșeli de nenumărate ori.

M-am săturat și m-am săturat să mă dai jos. M-am săturat și m-am săturat să mă înnebunești. Și m-am săturat să faci astfel de prostii!

Prin repetarea „Sunt bolnav și obosit”, fraza a devenit mai încărcată din punct de vedere emoțional decât înainte.

Exemplul 2

Pentru un alt exemplu de anaforă, luați în considerare sublinierea faptului că frustrarea dvs. este cauzată de frecvența cu care prietenul dvs. vă face să vă simțiți astfel:

În fiecare zi, mă dezamăgiți . În fiecare zi mă înnebunești. În fiecare zi faci astfel de prostii!

Aici, repetarea „fiecărei zile” servește pentru a sublinia cât de des te frustrează prietenul tău.

III. Importanța utilizării anaforei

După cum se arată în exemplele de mai sus, anafora este importantă atât în vorbirea de zi cu zi, cât și în retorica mai serioasă. Anafora servește la sublinierea anumitor idei, care pot provoca emoții asociate și atrage publicul pentru a inspira, convinge sau provoca. Prin adăugarea de ritm la un pasaj, anafora permite, de asemenea, o lectură plăcută, care este mai ușor de reținut.

IV. Exemple de anaforă în literatură

Anafora este o caracteristică importantă a literaturii, de la proză și poezie la piese de teatru și discursuri.

Exemplul 1

Una dintre cele mai frecvente exemple de anaforă și un semn clar al abilității sale de a sublinia și de a rămâne în amintirile noastre este linia de deschidere a lui Charles Dickens din „Povestea a două orașe:

A fost cel mai bun timp, a fost cel mai rău timp, a fost epoca înțelepciunii, a fost epoca prostiei, a fost epoca credinței, a fost epoca incredulității, a fost sezonul Luminii, era sezonul Întunericului, era izvorul speranței, era iarna disperării.

Repetarea „a fost” subliniază vârsta ca una cu caracter universal, incluzând toate aspectele pozitive și negative ale unei ere.

Exemplul 2

Un al doilea exemplu de anaforă din literatură poate fi găsit în „Bluebird” al popularului poet underground Charles Bukowski în care „există o pasăre albastră în inima mea care vrea să iasă” se repetă:

există o pasăre albastră în inima mea care

vrea să iasă

dar sunt prea dur pentru el

Mai târziu în poem, se repetă din nou, vorbitorul ignorând pasărea albastră. Încă mai târziu, îl ignoră din nou după fraza repetată. Ultima când apare anafora, vorbitorul recunoaște că are grijă de pasărea albastră, dar în secret:

există o pasăre albastră în inima mea care

vrea să iasă

dar sunt prea deștept, îl las să iasă doar

noaptea uneori

când toată lumea doarme.

Eu spun, știu că ești acolo,

așa că nu fi trist.

Repetarea „există o pasăre albastră în inima mea care vrea să iasă ”servește pentru a sublinia cât de constant este vorbitorul conștient de această prezență și de cât de des o împinge, refuzând să lase lumea să o vadă. Bluebird servește pentru a simboliza o parte mai moale și mai frumoasă a unui om dur, care știe că este acolo, dar refuză să arate lumii, frică de judecată sau respingere.

V. Exemple de anaforă în cultura pop

Anaforă este un element comun al filmelor, televiziunii, publicității și muzicii. Una dintre cele mai proeminente zone de utilizare a anaforei este în cântec.

Exemplul 1

Pentru un alt exemplu, citiți cârligul din „Am greșit” al lui Nico și Vinz:

Așa că mă înșel când am crezut că am putea fi ceva real?

Acum mă înșel că am încercat să ajung la lucrurile pe care le pot Nu vezi?

Repetarea „mă înșel” servește pentru a observa că cântăreața a avut opoziție și, de asemenea, adaugă un ritm puternic melodiei, pe măsură ce fraza se repetă pe tot parcursul. Mai târziu, o repetare similară este folosită pentru ca artistul să susțină că este mulțumit de felul în care este, indiferent de ceea ce cred alții.

În cele din urmă, piesa folosește anafora pentru un sentiment de ritm și ludicitate care servește pentru a sublinia din nou semnificația versurilor: nu este nimic în neregulă cu a visa.

Exemplul 2

Celebrul discurs al lui Charlie Chaplin din Marele dictator este plin de anaforă, ceea ce oferă cuvinte aceeași încărcare emoțională și ritm puternic cu care vorbește Chaplin.Iată câteva exemple din discurs:

Cu toții vrem să ne ajutăm reciproc. Ființele umane sunt așa. Vrem să trăim din fericirea celuilalt – nu din mizeria celuilalt. Nu vrem să ne urâm și să ne disprețuim unii pe alții.

Prin repetarea „Vrem”, Chaplin unifică obiectivele și nevoile tuturor ființelor umane.

El continuă:

Cunoștințele noastre ne-au făcut cinici. Inteligența noastră, dură și nebună. Gândim prea mult și ne simțim prea mult puțin. Mai mult decât mașini avem nevoie de umanitate. Mai mult decât inteligență avem nevoie de bunătate și blândețe.

Aici, Chaplin folosește repetarea „nostru” pentru a evidenția că întrucât oamenii au o responsabilitate comună. Repetând „mai mult decât”, el subliniază faptul că umanitatea, bunătatea și blândețea sunt mult mai importante decât mașinile și priceperea.

Inspirația din discursul său se umflă prin utilizarea anaforei:

Tu, oamenii ai puterea – puterea de a crea mașini. Puterea de a crea fericire! Tu, oamenii, ai puterea de a face această viață liberă și frumoasă, pentru a face din această viață o aventură minunată.

Prin repetarea „Voi, oamenii, aveți puterea” și „puterea”, Chaplin subliniază că fiecare și fiecare ființă umană are puterea de a crea o lume mai bună. Strigătul său de raliu ajunge la toți ascultătorii cu anaforă care creează repetarea, un ritm puternic și accentuarea a ceea ce este cel mai important pentru discurs.

VI. Termeni asociați

Epistrophe

La fel ca anafora, epistrophe implică repetarea unei anumite fraze sau propoziții. Spre deosebire de anafora, totuși, epistrophe implică repetarea unei fraze la sfârșitul propozițiilor succesive mai degrabă decât începutul. Atât anafora cât și epistroful servesc pentru a atrage atenția asupra frazei repetate.

Iată câteva exemple de anaforă versus epistrof:

Imaginați-vă că un bătăuș este rău pentru prietenii dvs. Vrei să-i stai în față.

Propoziție normală:

Fii drăguț cu prietenii mei! Lasă-i singuri! Și plecați!

Pentru a sublinia că amenințați agresorul, repetați „Mai bine” la începutul propoziției:

Frază cu anaforă:

Ar fi mai bine să fii drăguț cu prietenii mei! Mai bine îi lăsați în pace! Și mai bine să plecați!

Pentru a sublinia în locul cui trebuie susținut, repetați „prietenii mei” la sfârșitul fiecare frază:

Frază cu Epistrophe:

Fii drăguț cu prietenii mei! Lasă-i în pace – sunt prietenii mei! Și fugi de prietenii mei!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *